MUZEUL BANATULUI TIMIÅžOARA

 

PROIECT MANAGERIAL

 

 

 

2006-2009

 

 

 

Întocmit de

Dan Leopold Ciobotaru

 

Aprilie 2006

 

 

 

1. Introducere

 

Muzeul Banatului din TimiÅŸoara s-a dezvoltat ca urmare a peste un secol de evoluÅ£ii ÅŸi acumulări de patrimoniu muzeal, cât ÅŸi prin dezvoltarea sferei de cuprindere a colecÅ£iilor deÅ£inute.

Prin convocarea, în data de 7 septembrie 1872, a adunării generale de constituire a Societăţii de Istorie ÅŸi Arheologie din TimiÅŸoara, se pune piatra de temelie a înfiinţării unui muzeu, iniÅ£ial arheologico-istoric, cuprins în statutele aceste societăţi. La fel ca în majoritatea cazurilor din epocă, naÅŸterea colecÅ£iilor muzeale se datorează iniÅ£iativei unor colecÅ£ionari privaÅ£i entuziaÅŸti, care capătă treptat un caracter ÅŸtiinÅ£ific, prin cercetarea ÅŸi publicarea acestui patrimoniu, în special prin reviste ÅŸtiinÅ£ifice proprii.

DeÅŸi au mai fost cunoscute anterior colecÅ£ii private de obiecte istorice ÅŸi arheologice în TimiÅŸoara, începând cu momentul constituirii Societăţii de Istorie ÅŸi Arheologie, acumularea rapidă de obiecte valoroase a făcut ca încăperile primite iniÅ£ial în clădirea Episcopiei Romano-Catolice ÅŸi apoi primul sediu din strada A. Pacha, ocupat actualmente de Biblioteca Academiei, să devină insuficient pentru colecÅ£iile tot mai extinse. La sfârÅŸitul anului 1914, patrimoniul muzeului se cifra la 60.205 piese de patrimoniu muzeal. În acel moment, muzeul din TimiÅŸoara era singura instituÅ£ie muzeală care prezenta publicului colecÅ£ii de bunuri din mediul natural ÅŸi vestigii ale activităţii umane din întregul Banat.

În perioada interbelică, exponatele muzeului sunt găzduite de clădirea teatrului. IntenÅ£iile autorităţilor locale de a construi un palat polifuncÅ£ional pentru instituÅ£ii culturale, care să găzduiască ÅŸi muzeul, nu s-au finalizat din motive (de cele mai multe ori financiare) care variau de la epocă la epocă.

Castelul Huniazilor primeÅŸte destinaÅ£ia exclusivă de muzeu abia în anul 1947, cu această ocazie demarând ÅŸi lucrările de consolidare ale clădirii, cu avizul Comisiunii Monumentelor Istorice. De această dată, acumulările de patrimoniu muzeal condiÅ£ionau crearea unui ansamblu format din patru secÅ£ii muzeale cu profile diferite ÅŸi cu circuite de vizitare separate. În această perioadă, erau deja prezentate publicului exponate ale colecÅ£iilor de arheologie ÅŸi istorie, o expoziÅ£ie de ÅŸtiinÅ£ele naturii, o alta de artă, precum ÅŸi spaÅ£ii destinate exponatelor etnografice.

În anii 1968-1972, Muzeul Banatului se extinde în clădirea Bastionului, unde mută secÅ£ia de etnografie ÅŸi în clădirea actualului Centru Cultural Francez de pe bulevardul C.D. Loga, care va găzdui, din păcate doar vremelnic, colecÅ£iile secÅ£iei de arte plastice. De asemenea, în anul 1971, a fost inaugurată rezervaÅ£ia de arhitectură populară de la Pădurea Verde.

În anul 1979, Muzeul Banatului dispunea, conform unui raport al directorului din acea perioadă, de următorul patrimoniu muzeal: arheologie ÅŸi istorie – circa 500.000 piese; artă – circa 7.000 piese; etnografie – circa 9.000 piese; ÅŸtiinÅ£ele naturii – circa 50.000 piese. Una din priorităţile avute ca obiectiv era ÅŸi realizarea unei expoziÅ£ii permanente care să se ridice la înaltul nivel de calitate al patrimoniului deÅ£inut.

În ultimii ani, după preluarea Muzeului Banatului de către Consiliul JudeÅ£ean TimiÅŸ, ca urmare a dezvoltării preocupărilor fiecărei secÅ£ii pentru diversificarea ofertei culturale, muzeul a suferit restructurări importante. Prima dintre acestea a fost separarea secÅ£iei de arhitectură rurală, care a devenit Muzeul Satului Bănăţean. Completarea acestui proces de specializare muzeală, benefic într-un oraÅŸ în plină dezvoltare, cum este TimiÅŸoara, ar implica, în viitorul apropiat, ÅŸi preluarea secÅ£iei de etnografie. În acest fel, cele două entităţi se vor completa în mod fericit, în beneficiul patrimoniului muzeal ÅŸi al vizitatorilor.

Foarte recent, odată cu avansarea lucrărilor la Palatul Baroc, secÅ£ia de artă a Muzeului Banatului s-a transformat în muzeu de sine stătător. SoluÅ£ia poate duce la dinamizarea instituÅ£iei nou create, care are astfel un cadru mai precis de activitate ÅŸi îÅŸi administrează eficient resursele.

În acest context, este de menÅ£ionat că mediul concurenÅ£ial care se formează astfel va determina ÅŸi o dinamizare a activităţii Muzeului Banatului, care va fi pus în situaÅ£ia de a îÅŸi reorganiza conceptele ÅŸi modalităţile de penetrare către public.

 

2. Evaluarea mediului

 O scurtă trecere în revistă a oportunităţilor oferite de zona TimiÅŸoara, din punct de vedere al mediului social, economic, al infrastructurii transporturilor, dar ÅŸi al mediului cultural ÅŸi educativ, relevă existenÅ£a atât a unor elemente favorizante, cât ÅŸi a unor puncte slabe pentru dezvoltarea interesului faţă de oferta culturală de tip muzeal.

Astfel, poziţia geopolitică favorizează judeţul nostru prin situarea la graniţa cu republicile Serbia şi Muntenegru şi Ungaria, la o distanţă de 700 km de 13 capitale europene. Timişoara este un important nod de comunicaţii şi ransport, localizat pe coridorul 4 de circulaţie paneuropeană.

Din punct de vedere al populaÅ£iei, se constituie ca avantaje nivelul ridicat de instruire, ponderea majoritară a populaÅ£iei majore, un grad înalt de toleranţă ÅŸi nivel redus de conflicte sociale. Un factor important din perspectiva culturală este ÅŸi stabilirea în număr mare a unui segment de populaÅ£ie provenită din ţările Comunităţii Europene, ocupată în domeniul economic ÅŸi industrial, cu o mare deschidere către oferta culturală locală. Puncte slabe sunt atitudinea denatalistă, o rată foarte mare a transferului de populaÅ£ie, prin părăsirea arealelor tradiÅ£ionale, precum ÅŸi creÅŸterea rapidă a ocupării urbane cu populaÅ£ie alogenă.

TimiÅŸoara dispune de un patrimoniu arhitectural valoros, cu întregul cartier central declarat prin lege sit protejat, cu un potenÅ£ial turistic încă neexploatat, dar se constată degradarea accelerată a patrimoniului istoric din centrul oraÅŸului. Printre cauze trebuie menÅ£ionate lipsa fondurilor, creÅŸterea masivă a traficului în zona centrală, divizarea proprietăţilor între multipli beneficiari cu venituri reduse, neconcordanÅ£a între valoarea reală a construcÅ£iilor ÅŸi preÅ£ul practicat pe piaţă.

Infrastructura de circulaÅ£ie ÅŸi transport este diversificată, dar uzată moral. Starea precară a reÅ£elelor de transport influenÅ£ează ÅŸi accesul turistic în regiune.

Din punct de vedere economic, TimiÅŸoara este un centru puternic, diversificat, cu o piaţă de consum în creÅŸtere spectaculoasă, dar ca dezavantaje pot fi menÅ£ionate descreÅŸterea exporturilor, fluctuaÅ£ia mare a personalului din economie, persistenÅ£a unui nivel de salarizare estrem de scăzut faţă de media europeană.

ReÅ£eaua de învăţământ este foarte bine reprezentată în TimiÅŸoara, diversificată ÅŸi multiculturală, iar învăţământul privat este prezent la toate nivelele de ÅŸcolarizare. Însă dotările tehnice sunt anacronice ÅŸi ofera educaÅ£ională nu este adaptată la cerinÅ£ele pieÅ£ei muncii.

Cultura are în TimiÅŸoara un centru important, cu ofertă vastă pe planul exprimării artistice ÅŸi educaÅ£ionale. ExistenÅ£a teatrelor în limba română, germană, maghiară, a operei, filarmonicii oferă un spectru larg de evenimente. Bibliotecile, ansamblurile artistice, muzeele ÅŸi galeriile de artă sunt prezente permanent cu acÅ£iuni ÅŸi evenimente noi, însă publicul cărora acestea se adresează este relativ limitat ÅŸi specializat. Tentativele de diversificare a ofertei ÅŸi de atragere a unui public variat sunt relativ noi ÅŸi încă insuficiente. InstituÅ£iile teatrale ÅŸi muzicale au lansat programe pentru tineret, care să formeze publicului interesul către frecventarea instituÅ£iilor de cultură. Procesul este de durată ÅŸi rezultatele se vor arăta lent, dar continuarea acestui cadru de adaptare la cerinÅ£ele publicului este obligatoriu.

În domeniul cultural, deÅŸi a fost elaborată o strategie culturală la nivelul judeÅ£ului, aceasta nu este suficient pusă în aplicare. Majoritatea instituÅ£iilor culturale, ÅŸi în special muzeul, suferă din cauza absenÅ£ei unei corelaÅ£ii între evenimente culurale organizate de diferiÅ£ii actori culturali, privaÅ£i sau bugetari.

Se constată încă persistenÅ£a unei reÅ£ineri în colaborarea cu instituÅ£ii culturale private ÅŸi organizaÅ£ii neguvernamentale. Pentru muzeu, astfel de colaborări pot asigura o diversificare rapidă ÅŸi eficientă a adresabilităţii evenimentelor culturale organizate, precum ÅŸi atragerea interesului publicului către patrimoniul muzeal insuficient cunoscut pe care muzeul îl deÅ£ine.

Este important de menÅ£ionat că, în ultimii ani, dezvoltarea patrimoniului arhitectural al oraÅŸului a dus la apariÅ£ia unor noi spaÅ£ii de expunere ÅŸi organizare de evenimente, cu o dotare tehnică de ultimă oră. De asemenea, improvizarea unor spaÅ£ii de expunere noi, în cadrul unor supermagazine, cum este Mall, care beneficiază de trafic de persoane substanÅ£ial, face ca zona de interes pentru publicul timiÅŸorean să se deplaseze ÅŸi în afara cartierului Cetate, în zone considerate până de curând lipsite de interes cultural.

În aceste condiÅ£ii, absenÅ£a unui cadru flexibil de fundamentare a ofertei culturale a muzeului va duce invariabil la pierderea unui public nou, interesat de un cadru modern ÅŸi divers de prezentare, dar ÅŸi la descreÅŸterea publicului tradiÅ£ional, obiÅŸnuit cu vizitarea instituÅ£iilor muzeale.          

 

3. Misiunea muzeului

 

            Misiunea Muzeului Banatului TimiÅŸoara este de a conserva ÅŸi de a prezenta publicului realităţi ale istoriei ÅŸi mediului bănăţean, în special din judeÅ£ul TimiÅŸ, folosind ca modalitate de expresie patrimoniul muzeal trimensional, pe care muzeul îl posedă ÅŸi îl expune permanent sau temporar, cu ajutorul unor materiale explicative care să însoÅ£ească expunerea. De asemenea, ca misiune permanentă, revine muzeului ÅŸi obligaÅ£ia de a completa ÅŸi cerceta la nivel de excelenţă acest patrimoniu unic. Pentru realizarea acestor obiective esenÅ£iale instituÅ£ia are la dispoziÅ£ie spaÅ£ii adecvate ÅŸi modalităţi proprii de diseminare prin publicare a rezultatelor cercetării.

            Aceste acÅ£iuni care duc la îndeplinirea misiunii muzeului au un caracter de permanenţă ÅŸi sunt în atenÅ£ia managerului cu primordialitate.

 

4. Obiective permanente ale muzeului

 

            Obiectivele fundamentale ale muzeului sunt: prezervarea ÅŸi cercetarea echilibrată ÅŸi selectivă a colecÅ£iilor, în vederea valorificării în condiÅ£ii de calitate ridicată a acestora; perfecÅ£ionarea accesului la informaÅ£ie al publicului, prin organizarea de programe adecvate; adoptarea unor programe adecvate de formare ÅŸi informare a publicului consumator al actului cultural muzeal; colaborarea constantă ÅŸi eficientă a diverselor structuri interne ale organizaÅ£iei în vederea satisfacerii nevoilor de informare ale publicului; realizarea periodică de sondaje de opinie a vizitatorilor ÅŸi a nevoilor de informare a acestora; dezvoltarea profesională continuă a personalului prin participarea la toate formele de pregătire profesională organizate de structura tutelară, dar ÅŸi în alte forme de învăţământ; realizarea informatizării tuturor activităţilor din muzeu, în conformitate cu standardele mondiale de profil; atragerea de finanţări, respectiv cofinanţări naÅ£ionale ÅŸi internaÅ£ionale, sponsorizări, în vederea completării efortului financiar bugetar de stat; îmbunătăţirea planificării manageriale, a organizării, coordonării, controlului ÅŸi raportării în vederea realizării obiectivelor strategiei generale de dezvoltare.

 

5. Sistematizarea managerială

 

5.1. Planificarea

            Pentru realizarea cu succes a obiectivelor fundamentale ale muzeului, o atenÅ£ie deosebită va fi acoedată în cadrul procesului managerial planificării activităţilor desfăşurate în instituÅ£ie. Principalul scop al acÅ£iunii managerului este de a coordona necesităţile ÅŸi aspiraÅ£iile colectivului, determinate de experienÅ£a ÅŸi profesionalismul acestuia, cu posibilităţile concrete pe care autoritatea ierarhic superioară o poate pune la dispoziÅ£ie la un moment dat. Pentru realizarea planificării anuale, managerul are la dispoziÅ£ie recomandările consiliului consultativ, propunerile ÅŸefilor de secÅ£ii ÅŸi rapoartele aparatulul financiar-contabil propriu.

            Punerea în practică a proiectului managerial, prin creionarea planurilor anuale de acÅ£iuni culturale, implică colaborarea eficientă ÅŸi cu caracter de permanenţă între manager ÅŸi consiliul de conducere.    

 

5.2. Dezvoltarea colecţiilor

 

            Una dintre principalele atribuÅ£ii ale muzeului este dezvoltarea colecÅ£iilor de bunuri de patrimoniu muzeal, care constituie ÅŸi fundamentul activităţii de comunicare pe care instituÅ£ia o oferă publicului vizitator. Prin completarea echilibrată, pe baze ÅŸtiinÅ£ifice a acestui fond, muzeul îÅŸi permanentizează rolul de selecÅ£ie secvenÅ£ială a unor realităţi din istoria comunităţii umane ÅŸi a mediului natural pe care o reprezintă. Această activitate este permanentă ÅŸi este îndreptată către toate sectoarele de activitate ale comunităţii, care pot furniza bunuri de patrimoniu muzeal. 

            Prin procesul de dezvoltare, se definesc ÅŸi identifică părÅ£ile din colecÅ£ii care au o importanţă deosebită, ÅŸi care prin clasare beneficiază de o atenÅ£ie majoră, de bunurile cu semnificaÅ£ie minoră sau care nu se ridică la nivelul de calitate ÅŸi reprezentativitate al colecÅ£iei, putând fi propuse pentru dematerializare.

            Coordonarea acstui proces revine ÅŸefului de secÅ£ie, care repartizează sarcinile colectivului, monitorizează activitatea gestionarilor ÅŸi predau compartimentului evidenţă informatizată copiile rezultatelor, care constau în documentaÅ£ia obiectului ÅŸi rezultatele evaluărilor, precum ÅŸi evidenÅ£ele clasării. Termen de realizare –permanent.

            O sarcină importantă pentru manager în următorii ani, greu de cuantificat totuÅŸi, este redeÅŸteptarea interesului publicului ÅŸi colecÅ£ionarilor pentru donaÅ£ii. O parte a patrimoniului acestui muzeu, de o calitate deosebită, este constituită din donaÅ£ii preluate de-a lungul timpului. TimiÅŸoara are în acest moment un număr mare de colecÅ£ionari, majoritatea acestora persoane de înaltă Å£inută, care pot fi atrase către donarea unei părÅ£i a colecÅ£iei personale, în vederea conservării memoriei acestora ÅŸi al asigurării integrităţii acestor bunuri. Pentru a realiza acest obiectiv, propunem demararea unui proces constant de punere în valoare a perenităţii colecÅ£iilor pe care muzeul le posedă ÅŸi a memoriei donatorilor. Acest proces va fi o sarcină a biroului de relaÅ£ii cu publicul ÅŸi a secÅ£iilor, care se va realiza prin mediatizare ÅŸi susÅ£inerea de expoziÅ£ii. Caracter permanent, termen de demarare -2006.

            O atenÅ£ie deosebită va fi acordată ÅŸi obÅ£inerii de fonduri de achiziÅ£ii de bunuri prin sponsorizare. În acest sens, vom promova prioritar o politică de deschidere a muzeului către actorii economici din judeÅ£, prin furnizarea unor servicii de ghidaj în muzeu ÅŸi oraÅŸ, prin implicarea acestora în evenimente ale muzeului, vernisaje, prin realizarea unor servicii promoÅ£ionale pentru aceÅŸtia. 

            Având în vedere că în anul 2005 muzeul a realizat din venituri proprii 8,83 % din totalul cheltuielilor, restul fiind reprezentat de subvenÅ£ii bugetare, iar în perioada 2006-2007 nu intenÅ£ionăm să susÅ£inem mărirea acestui procent, o mare parte din politica de dezvoltare a colecÅ£iilor va avea ca bază resursele financiare aprobate prin buget de către Consiliul JudeÅ£ean TimiÅŸ.       

 

5.3. Evidenţa colecţiilor

 

            Activităţile legate de evidenÅ£a bunurilor care sunt deja în colecÅ£iile muzeului sau care intră permanent în gestiunile secÅ£iilor sunt vitale pentru funcÅ£ionarea firească ÅŸi eficientă a instituÅ£iei ÅŸi acesta este motivul pentru care Ministerul Culturii ÅŸi Cultelor, în calitate de coordonator metodologic al muzeelor, a acordat o atenÅ£ie specială metodelor de înregistrare ÅŸi documentare a bunurilor culturale din muzee. Există o mare varietate de categorii de obiecte, precum ÅŸi diferenÅ£e mari ca număr de piese, între secÅ£iile muzeului. De asemenea, achiziÅ£iile de bunuri au o dinamică diferită. Astfel, secÅ£ia de arheologie preia o mare cantitate de bunuri anual, rezultate din cercetările arheologice, iar efortul pentru înregistrarea ÅŸi ordonarea acestora solicită mai mult colectivul, dar ÅŸi suprafaÅ£a de depozitare avută la dispoziÅ£ie.

            Prioritar pentru muzeu este realizarea procesului de inventariere ÅŸi realizare a fiÅŸelor de obiect, iniÅ£ial pentru bunurile aflate în expoziÅ£ia de bază, apoi pentru colecÅ£iile din depozitele permanente. Pentru demararea acestui proces este necesară implementarea programului DOCPAT, furnizat de Ministerul Culturii ÅŸi Cultelor, pentru realizarea evidenÅ£ei informatizate a colecÅ£iilor.

Propunem realizarea evidenÅ£ei informatizate a colecÅ£iilor până la finalizarea lucrărilor de consolidare a clădirii, prevăzute a fi finalizate, în funcÅ£ie de posibilităţi, în anul 2008. După această dată, o mare parte in activitatea secÅ£iilor va fi îndreptată spre refacerea expoziÅ£iilor de bază, al căror proiect va fi realizat până la sfârÅŸitul anului 2008.

O moÅŸtenire deosebită pentru colecÅ£iile de arheologie ale muzeului este fondul arheologic acumulat în urma activităţii de cercetare desfăşurate în întreaga carieră de regretatul arheolog Florin MedeleÅ£. Depozitele pe care acesta le-a deÅ£inut vor fi cercetate, reorganizate ÅŸi rezultatele publicate în anii următori de un colectiv format din specialiÅŸti din muzeu ÅŸi colaboratori ai muzeului cu care profesorul MedeleÅ£ a colaborat. Această activitate va constitui una din priorităţile colectivului secÅ£iei de arheologie. Termen de realizare – 2006-2008.

Pentru realizarea acestor obiective, avem în vedere asigurarea punctuală a unor condiÅ£ii de lucru, pe care le vom expune în rândurile următoare.

Propunem înfiinÅ£area unui compartiment de evidenţă informatizată a patrimoniului, însărcinat cu preluarea evidenÅ£elor de la ÅŸefii de secÅ£ii, centralizarea ÅŸi arhivarea acestora, întocmirea rapoartelor lunare cu privire la situaÅ£ia evidenÅ£elor, a situaÅ£iei clasării de bunuri culturale ÅŸi a registrelor de evaluare financiară a bunurilor culturale. Acest compartiment va realiza pe parcurs ÅŸi planul de asigurare a bunurilor culturale clasate în categoria tezaur. În acest compartiment va fi încadrat ÅŸi un operator calculator, pentru realizarea bazelor de date ale bunurilor culturale din patrimoniul secÅ£iilor. Acest compartiment se va subordona contabilului ÅŸef, împreună cu compartimentul financiar-contabilitate, iar posturile se pot obÅ£ine prin transfer de la biroul resurse umane.

Transferul evidenÅ£ei bunurilor ÅŸi a înregistrării acestora în sistemul coduri de bare, care permite informatizarea gestiunilor, precum ÅŸi eficientizarea activităţilor din depozite. Prin acest sistem este facilitată ÅŸi verificarea periodică faptică a gestiunilor din depozite, precum ÅŸi localizarea spaÅ£ială a bunurilor. Termen de realizare – 3 ani.

Dotarea întregului personal de specialitate cu tehnică de calcul, care să permită realizarea bazelor de date pentru bunurile din domeniul de specializare, precum ÅŸi accesul la informaÅ£iile stocate în reÅ£eaua internă a muzeului. Aceste dotări pot fi realizate prin achiziÅ£ionarea judicioasă a unor dispozitive electronice mai ieftine, adaptate la necesităţile stricte ale postului ÅŸi folosirea în comun a unor dispozitive periferice de printare, scanare în reÅ£ea.  

Realizarea unei reÅ£ele informatizate interne în muzeu, cu acces limitat ierarhic la diferite nivele, pentru stocarea ÅŸi centralizarea bazelor de date ÅŸi a fiÅŸierului electronic al bibliotecii. Această reÅ£ea poate fi creată cu sprijinul serviciului informatizare din cadrul Consiliului JudeÅ£ean. Termen de realizare – 2006.

 

 

5.4. Conservarea şi organizarea colecţiilor

 

            Volumul mare de bunuri de patrimoniu care se găsesc în depozitele Muzeului Banatului fac necesară tratarea cu foarte mare seriozitate a acestui aspect. Conservarea stării fizice stabile a bunurilor gestionate se poate obÅ£ine doar prin supravegherea constantă a condiÅ£iilor de microclimat ÅŸi evitarea instalării factorilor de risc dăunători pentru piesele din colecÅ£ii. NoÅ£iunile de conservare fac parte din bagajul educaÅ£ional al fiecărui muzeograf, totuÅŸi prezenÅ£a unui muzeograf cu însărcinări de conservator general, care să verifice periodic starea depozitelor muzeului este obligatorie. Întrucât muzeograful cu această însărcinare se va retrage în curând din activitate, desemnarea acestor atribuÅ£ii unei alte persoane este esenÅ£ială. Activităţile curente de conservare a bunurilor vor fi realizate prin colaborarea directă cu ÅŸefii de secÅ£ii, care au obligaÅ£ia de a inspecta regulat depozitele aflate în gestiunea secÅ£iei. Conservatorul general ÅŸi ÅŸeful de secÅ£ie vor întocmi un raprot trimestrial privind starea depozitelor, cu menÅ£ionarea factorilor de risc care pot aduce atingere bunurilor de patrimoniu.

            Gestionarii secÅ£iilor vor avea ca obligaÅ£ie în fiÅŸa postului verificarea zilnică a stării de microclimat din depozite ÅŸi asigurarea aerisirii depozitelor.

            Persoana desemnată cu protecÅ£ia împotriva incendiilor din muzeu va realiza verificare periodică a stării aparaturii specifice din dotare ÅŸi prelucrarea periodică a normelor ÅŸi a respectării acestora de către colectiv.

            Managerul va solicita Comandamentului pentru SituaÅ£ii de Urgenţă TimiÅŸ realizarea unei inspecÅ£ii detaliate în muzeu, pentru identificarea unor modalităţi eficiente de protejare a instituÅ£iei contra incendiilor.

5.5. Comunicarea colecţiilor

 

5.5.1. Expoziţii

Componenta expoziÅ£ională a muzeului este cea care valorizează eforturile depuse anterior, în cadrul fiecărui segment de activitate al muzeului. Managementul instituÅ£iei trebuie să aibă printre Å£elurile fundamentale, comunicarea cu publicul prin intermediul expunerii patrimoniului. Nivelul educativ înalt atins de mijloacele audio-vizuale, prin producÅ£ii documentare ÅŸi acces internet face ca expunerea în muzeu să se concentreze asupra obiectelor ÅŸi atmosferei pe care acestea o generează prin prezenÅ£a lor tridimensională în faÅ£a vizitatorului. Astfel, expoziÅ£ia completează informaÅ£ia pe care publicul o recepÅ£ionează prin sistemul educaÅ£ional ÅŸi mijloacele mediatice, aducându-l în contact direct cu domeniul reprezentat, la un nivel mult mai înalt ÅŸi de o calitate simÅ£itor superioară. Pentru aceasta, este de evitat utilizarea unor reproduceri ale obiectelor sau prezentarea excesivă a materialului fotografic auxiliar bunurilor de patrimoniu expuse.

Pentru expoziÅ£iile temporare, a căror programare în cadrul Agendei de programe culturale pentru anul 2006 a fost deja realizată, menÅ£ionăm că în anii 2007-2009 intenÅ£ionăm să mărim substanÅ£ial procentul de ocupare al Sălii de Marmură cu expoziÅ£ii realizate de colectivul muzeului în totalitate sau prin colaborări cu alte instituÅ£ii de gen.

O prioritate este dinamizarea modului de vernisare al expoziÅ£iilor, prin organizarea  acestora în cadrul unor evenimente de cultură, intens mediatizate în prealabil. Este de dorit ca aceste vernisaje să fie cuplate cu dezbateri culturale, întâlniri cu personalităţi ale culturii, prezentarea unor realizatori de emisiuni culturale sau documentare, prezentarea unei edituri locale, etc. CreÅŸterea interesului mediului intelectual ÅŸi de afaceri pentru aceste evenimente va atrage după sine mediatizarea intensă a acestora, ÅŸi implicit un interes mai mare pentru expoziÅ£ie. În realizarea acestui deziderat, un rol esenÅ£ial îl va juca biroul de relaÅ£ii cu publicul, care va raporta permanent modul de organizare al evenimentului, strategia de mediatizare ÅŸi diagrama de vizitare a expoziÅ£iei. În sarcina acestui birou va intra ÅŸi organizarea consultării publicului vizitator prin chestionare, pentru identificarea domeniilor de interes ale acestora, al elementelor care se evidenÅ£iază ÅŸi au impact asupra memoriei de durată a publicului, precum ÅŸi a modalităţilor de prezentare a materialelor explicative în cadrul expoziÅ£iei. Sondajele de opinie efectuate în oraÅŸ, indică preferinÅ£a majorităţii vizitatorilor constanÅ£i pentru expoziÅ£ii cu mare impact vizual, de genul ÅŸtiinÅ£elor naturii ÅŸi fotografie, în detrimentul celor educative ÅŸi formative, de genul tehnicii, istoriei ÅŸi etnografiei. Având în vedere procentul scăzut al vizitatorilor în muzee, apropiat în cazul Muzeului Banatului de cel din anul 1913, când a fost înregistrat recordul de vizitatori de până la primul război mondial, în număr de 14.459 persoane, primul Å£el este readucerea publicului în expoziÅ£ii, folosind acele mijloace de expresie pe care acesta le înÅ£elege, în etapa următoare interesul organizatorilor trecând către caracerul formativ al conÅ£inutului acestor expoziÅ£ii.    

            Având în vedere aceste aspecte, propunem ca în fiecare vară, în perioada de vacanÅ£e, muzeul să organizeze o expoziÅ£ie proprie, cu tematică specializată pe domenii de interes regional ale publicului, care să beneficieze de mediatizare agresivă, prin colaborarea cu mass media locală încă din primăvară, ÅŸi care să prezinte ÅŸi un catalog substanÅ£ial, de înaltă calitate grafică. O astfel de expoziÅ£ie multidisciplinară va deveni etalonul de prezentare al muzeului pentru publicul local ÅŸi vizitatorii care sosesc în TimiÅŸoara în perioada verii.

Datorită situaÅ£iei speciale din următorii ani, în care muzeul se va confrunta cu lucrări sistematice de consolidare, expoziÅ£iile temporare vor trebui să suplinească retragerea unor părÅ£i din expoziÅ£ia de bază.

Pentru expoziÅ£iile de bază, propunem ca până la sfârÅŸitul anului 2007 să fie concepute tematicile pentru refacerea unor tronsoane din expoziÅ£ia de istorie, care să fie puse în aplicare odată cu finalizarea lucrărilor de consolidare, începând din perioada 2008-2009. Principiile pe care restructurarea expoziÅ£iei de bază trebuie să le urmeze, cu stricta supervizare a consiliului consultativ, sunt: punerea în valoare a patrimoniului cultural regional, pe care muzeul îl deÅ£ine; reducerea ponderii caracterului educativ la nivel naÅ£ional al prezentării expoziÅ£iei în favoarea prezentării evenimenÅ£iale ÅŸi a elementelor de habitat bănăţean; îmbinarea caracterului formativ al expoziÅ£iei cu latura de divertisment a vizitei în muzeu; aerisirea expoziÅ£iei prin expunerea focalizată a unor bunuri cu valoare istorică ÅŸi estetică deosebită. Propunem ca, în cicluri bianuale, o parte din exponatele prezentate în expoziÅ£ia de bază să fie înlocuite cu alte obiecte aflate în depozite, pentru a asigura primenirea expoziÅ£iei ÅŸi a redeÅŸtepta interesul vizitatorilor cu frecvenţă regulată. De asemenea, această rulare a bunurilor poate fi însoÅ£ită de o mediatizare corespunzătoare a evenimentului.   

Propunem refacerea expoziÅ£iei permanente de istorie antică din Egipt ÅŸi Cipru, care a fost demontată cu mulÅ£i ani în urmă, ÅŸi deschiderea acesteia după finalizarea lucrărilor de consolidare la parterul imobilului.

De asemenea, în funcÅ£ie de posibilităţile financiare, montarea unei expoziÅ£ii permanente a tezaurului aflat în posesia muzeului. Această expoziÅ£ie, care aÅŸteaptă de mulÅ£i ani, necesită condiÅ£ii deosebite de organizare a securităţii, care implică un efort financiar mai substanÅ£ial, pe care vom încerca să îl suplimentăm prin sponsorizări.

O altă expoziÅ£ie cu caracter permanent, care poate atrage un număr mare de vizitatori, având în acelaÅŸi timp ÅŸi un caracter formativ cu puternic impact este expoziÅ£ia Sala de tortură, propusă de unul din membrii colectivului muzeului, care poate fi realizată în perioada 2007, în funcÅ£ie de eliberarea spaÅ£iilor de depozitare deÅ£inute de colecÅ£iile de artă.

SecÅ£ia de ÅžtiinÅ£e Naturii dispune de expoziÅ£ia de diorame, care sunt realizate în condiÅ£ii excelente, ÅŸi a căror păstrare în bune condiÅ£iuni este o îndatorire de onoare a factorului managerial. La recomandarea ÅŸefului de secÅ£ie ÅŸi conservatorului, vom încerca să asigurăm măsurile necesare protejării acestei expoziÅ£ii devenite deja tradiÅ£ionale pentru atâtea generaÅ£ii de timiÅŸoreni.

În funcÅ£ie de disponibilitatea financiară, vom milita pentru restaurarea sălilor pe care expoziÅ£ia de bază a secÅ£iei de ÅŸtiinÅ£e naturale le necesită pentru expunerea colecÅ£iilor de ornitologie.

De asemenea, vom propune realizarea unor parteneriate între secÅ£ia de ÅŸtiinÅ£ele naturii ÅŸi instituÅ£iile de învăţământ superior de profil din oraÅŸ, pentru realizarea unor expoziÅ£ii temporare comune ÅŸi a unor evenimente mediatice menite să promoveze protejarea patrimoniului natural din judeÅ£. Vom oferi sprijinul permanent colectivului secÅ£iei de ÅŸtiinÅ£e naturale, în vederea punerii în aplicare a planului de acÅ£iuni propus de membrii acestuia.

Pentru secÅ£ia de etnografie, prin biroul de relaÅ£ii cu publicul vom susÅ£ine dinamizarea adresabilităţii secÅ£iei către public, prin diseminarea valorilor de care patrimoniul colecÅ£iilor dispune. AÅŸa cum am menÅ£ionat ÅŸi la expunerea anterioară privind expoziÅ£iile temporare, vom milita pentru cuplarea vernisajelor cu evenimente culturale cu spectru mai larg, care să stimuleze participarea ÅŸi să ducă la punerea în valoare a patrimoniului muzeal spectaculos pe care secÅ£ia de etnografie îl deÅ£ine.

5.5.2. Programe cu publicul

 

            Unul din punctele de rezistenţă ale proiectului managerial este conceptul de relaÅ£ie interactivă pe care îl propunem în interacÅ£iunea cu publicul vizitator. Prin acÅ£iunile propuse, ÅŸi prin consolidarea biroului de relaÅ£ii cu publicul, intenÅ£ionăm ca la finalizarea segmentului de timp propus, respectiv 2006-2009, să obÅ£inem o creÅŸtere a prezenÅ£ei publicului în cadrul expoziÅ£iilor ÅŸi evenimentelor organizate de muzeu, iar pe de altă parte, formarea unui public - partener specializat, diferenÅ£iat pe categorii, în funcÅ£ie de vârstă, statut familial, domenii de interes, care să vadă în muzeu o sursă de informare ÅŸi recreere, dar ÅŸi un loc în care să participe activ la acÅ£iuni culturale ÅŸi de promovare a protejării patrimoniului cultural ÅŸi natural.

Programele de pedagogie muzeală nu sunt o noutate în Muzeul Banatului. Prin membrii ai colectivului său, muzeul a fost implicat în proiecte vizând implementarea unor programe de pedagogie muzeală. Pentru continuarea acestor activităţi, vom propune Inspectoratului Åžcolar JudeÅ£ean TimiÅŸ realizarea unui parteneriat în vederea susÅ£inerii organizate în cadrul muzeului de lecÅ£ii tematice pentru elevi. Prin acest mijloc, se doreÅŸte familiarizarea elevilor cu spaÅ£iile ÅŸi expoziÅ£iile muzeului, prezentarea ofertei culturale pe care un muzeu o deÅ£ine ÅŸi fixarea noÅ£iunilor pe care elevii le recepÅ£ionează prin aceste lecÅ£ii deschise. Termen de realizare -2006.

Programe cu voluntari. O componentă pe care muzeul nu o exploatează suficient în prezent este colaborarea cu voluntari studenÅ£i, care prin activităţile desfăşurate în muzeu se familiarizează cu metodele ÅŸtiinÅ£ifice de punere în valoare a bunurilor muzeale ÅŸi intră în contact cu domenii de strictă specializare, pe care le pot aprofunda. În această privinţă, colaborarea cu studenÅ£ii este ÅŸi o sursă de recrutare a viitorului personal de specialitate al muzeului, care astfel beneficiază de o rapidă adaptare la specificul fondului patrimonial disponibil pe plan local.

            În ultimul timp, organizaÅ£ii de tineret de tipul cercetaÅŸilor sunt foarte active în colectivele de elevi ÅŸi colaborarea acestora cu muzeul, pe lângă un mediu cultural de înaltă clasă unde să activeze, le poate asigura ÅŸi un sediu pentru întrunirile periodice pe care aceÅŸtia le organizează. PrezenÅ£a voluntarilor elevi în muzeu le va induce un sentiment de fidelizare faţă de valorile muzeului ÅŸi îi va transforma în vizitatori constanÅ£i pe timp îndelungat. AceÅŸti tineri vor deveni public specializat pentru actorii culturali din comunitate, atrăgând ÅŸi colectivităţile în care ulterior activează.

            Prin atragerea organizaÅ£iilor specializate ale tinerilor se va obÅ£ine ÅŸi formarea unui viitor mediu de donatori de bunuri culturale către muzeu.

Pentru realizarea de colaborări cu astfel de organizaÅ£ii, membrii colectivelor de specialitate ale muzeului vor obÅ£ine punctaje superioare de apreciere a activităţii proprii. Termen de realizare – permanent.

Programe metamuzeale. Pentru realizarea acestor activităţi, muzeul poate oferi mediul ideal de desfăşurare. În sălile muzeului, spectacole realizate de tineri artiÅŸti pot fi găzduite ocazional. De asemenea, considerăm că reluarea organizării unor spectacole de muzică sau teatru-atelier în curtea muzeului în serile sezonului cald este o iniÅ£iativă care are mari ÅŸanse de realizare. După finalizarea lucrărilor de consolidare care pot afecta curtea muzeului, vom solicita realizarea unui studiu de peisagistică pentru reamenajarea curÅ£ii muzeului, care să pună în valoare acest spaÅ£iu ÅŸi să ofere cadrul potrivit pentru desfăşurarea unor evenimente estivale de calitate.              

 

5.5.3. Cercetare de excelenţă

 

            Muzeul Banatului dispune de un colectiv de specialiÅŸti cu înaltă pregătire profesională, în fiecare din secÅ£iile muzeului fiind încadrat personal de specialitate din categoria cercetătorilor ÅŸtiinÅ£ifici de nivel superior care dau girul valorii ÅŸi ghidează activitatea colectivelor. Pentru a coordona cu responsabilitate ÅŸi legitimitate activităţile de cercetare ÅŸi de punere în valoare a patrimoniului cultural ÅŸi natural deÅ£inut de muzeu, vom propune participarea acestor cercetători în cadrul consiliului consultativ al instituÅ£iei.

            Muzeul Banatului trebuie să continue ÅŸirul de publicaÅ£ii de înaltă Å£inută ÅŸtiinÅ£ifică pe care le-a încetăţenit în mediul intelectual din această parte de Å£ară, cu un larg ecou în colectivitatea ÅŸtiinÅ£ifică internaÅ£ională. ColecÅ£ia de monografii istorice ÅŸi arheologice, precum ÅŸi anuarele redactate de muzeu, vor fi aduse permanent în atenÅ£ia consiliului de conducere, pentru a menÅ£ine gradul înalt de profesionalism al acestor publicaÅ£ii. Vom încuraja realizarea de parteneriate pentru susÅ£inerea financiară a publicării de studii de specialitate importante pentru regiunea în care ne găsim. De asemenea, accesarea de fonduri eurocomunitare pentru proiecte de cercetare ÅŸi diseminare a rezultatelor va constitui un factor de evaluare prioritară a activităţii membrilor colectivelor de specialitate din muzeu.

            O atenÅ£ie deosebită se va acorda activităţii de schimburi de publicaÅ£ii ale muzeului, pentru completarea colecÅ£iilor bibliotecii de specialitate pe care  muzeul o deÅ£ine. Persoana însărciantă cu atribuÅ£ii de bibliotecar va prezenta trimestrial un raport cu situaÅ£ia schimburilor, a intrării de cărÅ£i în bibliotecă ÅŸi a nivelului de accesare a bibliotecii de către abonaÅ£i.     

 

5.5.4. Relaţii interne şi externe

 

Relaţii interne

 

            Muzeul Banatului are prin colecÅ£iile sale o valoare deosebită pentru diverÅŸi parteneri, actori culturali din mediul local, dar ÅŸi din întreg spaÅ£iul regional.

            De o importanţă mare rămân relaÅ£iile de colaborare cu celelalte muzee din oraÅŸ, care din punct de vedere managerial nu sunt concurenÅ£i, ci parteneri în formarea interesului publicului către vizitarea muzeelor. Organizarea de expoziÅ£ii temporare în parteneriat, prin comasarea unor bunuri culturale din patrimoniul acestor muzee este o modalitate practică pe care o susÅ£inem pentru diversificarea ofertei culturale. Termen de realizare– permanent.

            RelaÅ£iile cu instituÅ£ii muzeale din judeÅ£ele învecinate au o valoare deja confirmată prin expoziÅ£ii realizate în decursul timpului, menite a pune în valoare patrimoniul cultural mobil ÅŸi imobil din Banat. Prin natura evoluÅ£iei sale, patrimoniul deÅ£inut de Muzeul Banatului conÅ£ine valori specifice întregii regiuni, astfel că aceste parteneriate au o justificare permanentă ÅŸi se cer concretizate prin acÅ£iuni comune. Termen de realizare – permanent.

            Muzeul a găzduit expoziÅ£ii temporare ale unor muzee din Å£ară în cadrul unor relaÅ£ii de colaborare cu instituÅ£ii din teritoriul ţării. Aceste parteneriate vor fi avute în continuare în vedere ÅŸi se vor constitui ca factori de evaluare ai activităţii personalului de specialitate.

            De asemenea, o importanţă majoră vom acorda colaborărilor cu alte organizaÅ£ii neguvernamentale, asociaÅ£ii culturale, care doresc să realizeze proiecte în parteneriat. O atenÅ£ie majoră va fi acordată acelor ONG care promovează protejarea patrimoniului cultural ÅŸi natural, atât prin accesul la informaÅ£ii din bazele de date deÅ£inute în muzeu, cât ÅŸi prin acordarea de spaÅ£iu pentru organizarea de evenimente de promovare a acestor organizaÅ£ii ÅŸi asociaÅ£ii.

            Din punctul nostru de vedere, prioritar în intervalul 2006-2007, va fi redeÅŸteptarea interesului pentru muzeu, la toate categoriile de populaÅ£ie. Procentul de vizitare scăzut considerăm că nu justifică creÅŸteri ale tarifelor de acces, ci dimpotrivă, pentru un interval de timp, se necesită creÅŸterea accentului pus pe reintroducerea muzeului în atenÅ£ia publicului.

 

Relaţii externe

 

            Muzeul Banatului a menÅ£inut o serie de contracte de colaborare cu instituÅ£ii muzeale din ţările limitrofe Banatului, atât în Ungaria, cât ÅŸi din Republica Serbia ÅŸi Muntenegru. Aceste colaborări au fost concretizate printr-o serie de acÅ£iuni culturale comune (expoziÅ£ii ÅŸi sesiuni de comunicări), ÅŸi chiar realizarea unor publicaÅ£ii prin colaborarea specialiÅŸtilor. Aceste parteneriate deja tradiÅ£ionale vor fi continuate ÅŸi vor fi încurajate pentru susÅ£inerea în cadrul acestora a unor proiecte cu finanÅ£are europeană pentru parteneriate în regiunea DKMT. Termen de realizare - permanent.

 

            O importanţă majoră va fi acordată relaÅ£iilor de colaborare pe care muzeul le deÅ£ine ÅŸi le va dezvolta cu parteneri din state membre tradiÅ£ionale ale Uniunii Europene. În acest sens, vor fi susÅ£inute proiectele de expoziÅ£ii temporare realizate în parteneriat, precum ÅŸi proiectele de cercetare derulate prin parteneriat, atât pentru studierea patrimoniului cultural ÅŸi natural bănăţean, cât ÅŸi pentru punerea în valoare a acestuia prin diseminarea rezultatelor cu ajutorul unor publicaÅ£ii ÅŸi evenimente organizate în străinătate. Acest tip de colaborare va fi un factor de evaluare a activităţii membrilor de specialitate ai colectivului ÅŸi va fi avut în vedere pentru recompensarea personalului.

            O analiză a relaÅ£iilor ÅŸi acÅ£iunilor culturale pe care muzeul le-a efectuat până în prezent va fi făcută în prima lună de activitate ÅŸi vor fi propuse, pe baza recomandărilor personalului de specialitate, modalităţi concrete de revitalizare a acestor parteneriate, precum ÅŸi noi colaborări, în  special cu parteneri din spaÅ£iul eurocomunitar. Termen de realizare - trei luni.  

            Pentru stimularea schimburilor de publicaÅ£ii, va fi solicitat un raport al coodonatorului secÅ£iei de istorie, în care muzeograful cu atribuÅ£ii de bibliotecar îÅŸi desfăşoară activitatea. Refacerea relaÅ£iilor de schimb este o prioritate pentru muzeu, având în vedere lipsa unei biblioteci de specialitate disponibile de actualitate în centrul universitar TimiÅŸoara. SituaÅ£ia bibliotecii va fi tratată separat în cadrul proiectului de management. Un plan de revitalizare a schimburilor de publicaÅ£ii va fi realizat cu caracter de urgenţă. Termen de realizare - trei luni 

 

6. Castelul Huniazilor – monument istoric

 

Castelul Huniazilor, sediul Muzeului Banatului, este monument istoric de importanţă naÅ£ională, aflat pe Lista Monumentelor Istorice, emisă prin Ordinul Ministrului Culturii ÅŸi Cultelor nr. 2314/2004, la poziÅ£ia TM-II-m-A-06140. Primele elemente de fortificaÅ£ie ale castelului au fost ridicate în perioada regelui Carol Robert de Anjou, la începutul secolului al XIV-lea, fiind afectat de un incendiu devastator în 1396 ÅŸi apoi de cutremurul din 1443, după care a fost refăcut în mare parte. Istoria castelului continuă de-a lungul evului mediu ÅŸi perioadei moderne, suferind modificări odată cu evoluÅ£ia tehnicilor de luptă ÅŸi a artileriei. După luptele grele din perioada revoluÅ£iei, în anul 1849, refacerea castelului capătă alte conotaÅ£ii, prin transformarea acestuia în clădire reprezentaivă. Valoarea de fortificaÅ£ie rămânea doar ca memorie romantică a perioadelor anterioare.

Clădirea este în acest moment printre cele mai vechi imobile aflate în folosinţă din Banat. FaÅ£ada de factură neogotică pe care o expune clădirea astăzi ascunde în interior elemente de arhitectură mult mai vechi, cu o structură de rezistenţă eterogenă ÅŸi o dispunere neuniformă a spaÅ£iului.

Alegerea acestei vechi fortificaÅ£ii ca muzeu în oraÅŸul TimiÅŸoara a fost motivată, pe de o parte de valoarea sa istorică, iar pe de alta, de raÅ£iuni economice, care nu permiteau construirea unui palat cultural în prima parte a secolului al XX-lea. DeÅŸi prin plasarea sa centrală, înconjurat de un parc, castelul Huniazilor este o locaÅ£ie de dorit pentru o instituÅ£ie de cultură, structura sa impune anumite constrângeri pentru organizarea de spaÅ£ii expoziÅ£ionale. Parterul extrem de masiv, arcat ÅŸi bine consolidat, oferă spaÅ£ii relativ înguste, cu o perspectivă distorsionată faţă de obiectele expuse. Sălile sunt ritmate de pilaÅŸtri, iar zidurile de rezistenţă masive impun o anumită sobrietate ÅŸi izolare.

Încă de la stabilirea destinaÅ£iei exclusive de muzeu, din anul 1947, clădirea ridică probleme de consolidare ÅŸi restaurare. Lucrările de reparaÅ£ii se execută cu avizul Comisiunii Monumentelor Istorice, cu intenÅ£ia de adaptare a soluÅ£iilor tehnice la destinaÅ£ia de muzeu a clădirii. Problemele de consolidare ale clădirii au continuat treptat ÅŸi în acest moment, sunt în pregătire ample lucrări de consolidare a terenului ÅŸi fundaÅ£iei prevăzute pentru anul 2006, urmate de consolidări ale structurii ÅŸi refaceri arhitecturale pentru anul 2007 ÅŸi lucrări de combatere a igrasiei în anul 2008.

Având în vedere că această serie de lucrări va afecta activităţile care se desfăşoară curent în muzeu, propun ca în anul 2007, în funcÅ£ie de posibilităţi financiare, să fie elaborat un studiu arhitectural pentru readaptarea spaÅ£iilor aflate în clădire la nevoile actuale de structurare a activităţilor curent ÅŸi cu publicul în muzeu. În acest sens, la parterul clădirii ar fi de dorit separarea accesului publicului prin intrarea principală, prin realizarea unui spaÅ£iu destinat comerÅ£ului cu publicaÅ£ii ale muzeului, obiecte promoÅ£ionale ÅŸi suveniruri, printr-un parteneriat cu o librărie permanentă. De asemenea, în aceeaÅŸi zonă de la parterul muzeului propun amenajarea unui spaÅ£iu comercial de tip cafenea de lux, care să organizeze ÅŸi evenimente culturale, după modle care deja funcÅ£ionează în oraÅŸ.

În spaÅ£iile care se vor elibera prin mutarea depozitelor de artă, propun refacerea expoziÅ£iilor permanente de artă antică mediteraneană, care au fost desfiinÅ£ate din lipsă de spaÅ£iu.    

Având în vedere starea avansată de degradare a instalaÅ£iilor de care castelul dispune, vom realiza de urgenţă un raport privind condiÅ£iile tehnice în care se află sălile din castel ÅŸi factorii de risc cu care imobilul se confruntă. Termen de realizare- 30 de zile.

 

7. Secţia de Istorie şi Arheologie

 

Această secÅ£ie a avut cea mai mare pondere, ca număr de personal, din cadrul muzeului. Până la separarea ei, de coordonarea acesteia se ocupa un singur ÅŸef de secÅ£ie, care răspundea de ambele componente istorice. În acest moment, fiecare subsecÅ£ie dispune de un coordonator, iar colectivul a fost divizat, în linii mari, conform specializării.

            Pentru buna desfăşurare a activităţii, este necesară reluarea procesului de restructurare a secÅ£iei de istorie ÅŸi arheologie, prin separarea mai exactă a personalului ÅŸi lansarea unui program coerent de completare a personalului cu specialiÅŸti pe domenii sensibile pentru istoria Banatului.

 

Istorie

 

            Coordonatorul secÅ£iei de istorie este un expert arheolog, al cărui loc este în cadrul secÅ£iei de arheologie. În cadrul secÅ£iei de istorie se găseÅŸte ÅŸi muzeograful cu atribuÅ£ii de bibliotecar, care se află în pragul pensiei, precum ÅŸi noua bibliotecară, angajată pentru a prelua acest patrimoniu. Propunem ca, după preluarea bibliotecii, această persoană să fie transferată în cadrul biroului de relaÅ£ii cu publicul.

            Deoarece trei dintre membrii colectivului secÅ£iei de istorie sunt specializaÅ£i în numismatică, ei formând majoritatea, propun angajarea, în funcÅ£ie de posibilităţile financiare, a unui istoric pentru perioada contemporană. Acest domeniu al istoriei este nu este acoperit de nici un specialist în cadrul muzeului ÅŸi expoziÅ£ia permanentă va putea fi completată în mod fericit prin activitatea unui istoric care să se formeze în cadrul muzeului. Această specializare este necesară ÅŸi pentru activitatea de dezvoltare a colecÅ£iilor, în cadrul căreia un specialist în istoria contemporană  poate contribui la identificarea ÅŸi selectarea pieselor care pot intra în patrimoniul muzeal.

            De asemenea, consider că este foarte important ca în cadrul muzeului să fie creat un post de istoric al TimiÅŸoarei. În activitatea mea am observat că în TimiÅŸoara, interesul pentru informaÅ£ii, imagini, hărÅ£i ÅŸi obiecte reprezentative pentru oraÅŸ este foarte mare, însă nu există un organism care să furnizeze astfel de servicii. Prin crearea acestui post, muzeul va asigura stocarea într-un mod organizat de informaÅ£ii despre istoria oraÅŸului, ÅŸi va permite organizarea unor expoziÅ£ii cu larg ecou la public, întrucât interesul pentru acest subiect este de mare actualitate. Consider că prin acest demers, muzeul va oferi celorlalte instituÅ£ii de cultură ÅŸi educaÅ£ie un instrument foarte eficient ÅŸi în acelaÅŸi timp va asigura un factor de corelaÅ£ie între instituÅ£ii, organizaÅ£ii neguvernamentale, media, etc.

            Din punct de vedere al patrimoniului muzeal, această secÅ£ie va avea ca obiectiv ÅŸi coordonarea gestiunii secÅ£iei de istorie, prin gestionarul subordonat ÅŸefului de secÅ£ie, care să fie responsabil de conservarea ÅŸi dezvoltarea colecÅ£iilor. Pentru constituirea evidenÅ£ei informatizate a colecÅ£iilor secÅ£iei de istorie ÅŸi realizarea procesului de clasare, propunem un termen de 2 ani.

 

Arheologie

 

            Colectivul secÅ£iei de arheologie este bine reprezentat prin arheologi specializaÅ£i în diferite etape istorice. Preistoria dispune de colectivul cel mai numeros. Perioada antică ÅŸi post-romană este acoperită, de asemenea, de arheologi tineri.

            Arheologia medievală, de un mare interes pentru istoria judeÅ£ului TimiÅŸ, nu este reprezentată prin personal de specialitate în Muzeul Banatului. Propunem, în limita posibilităţilor, angajarea unui arheolog tânăr, care să se formeze ca specialist pentru arheologia medievală. PrezenÅ£a unui astfel de specialist este utilă ÅŸi secÅ£iei de istorie, cu care va putea colabora pentru dezvoltarea colecÅ£iilor ÅŸi punerea în valoare din punct de vedere ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi expoziÅ£ional a patrimoniului muzeal.

            Una din problemele importante în cadrul secÅ£iei de arheologie este gestiunea patrimoniului muzeal, care necesită un proces de reorganizare. În cadrul secÅ£iei de arheologie, dezvoltarea colecÅ£iilor este un proces continuu, care se desfăşoară anual ca urmare a cercetărilor arheologice. Depozitele permanente necesită realizarea fiÅŸelor de obiect ÅŸi a celor de restaurare, informatizarea acestora, prin programul DOCPAT, furnizat de MCC, cât ÅŸi demararea activităţii de clasare sistematică a bunurilor de patrimoniu muzeal. Această activitate are caracter de urgenţă ÅŸi ca termen de realizare, 2 ani.   

            Depozitele de tranzit, în care se află materialele nou achiziÅ£ionate ÅŸi care trec prin procesul de curăţire, restaurare, desen ÅŸi studiu, vor fi de asemenea reorganizate, pentru a nu ocupa spaÅ£ii comune cu depozitele permanente. Pentru a nu mai suferi din cauza mutărilor repetate, aÅŸa cum s-a petrecut de.a lungul ultimelor decenii, în cadrul studiului de reorganizare sistemică a clădirii Castelului Huniade, pe care îl vom realiza pe parcursul restaurării preconizate a clădirii, vom identifica acele spaÅ£ii care pot găzdui pentru o perioadă cât mai lungă depozitele de bunuri culturale, pentru a putea asigura condiÅ£iile de microclimat ÅŸi ordine necesare. Termen de realizare – 2007-2008.

            Depozitele de tranzit, care conÅ£in materialele recuperate de pe ÅŸantierele arheologice ÅŸi aflate în diferite stadii de conservare, restaurare ÅŸi cercetare, vor fi eliberate de materialele respective eÅŸalonat, conform unei programări judicioase, în funÅ£ie de perioada scursă de la finalizarea săpăturii ÅŸi de stadiul prelucrării finale a studiului. Propunerile specialiÅŸtilor pentru menÅ£inerea acestui statut al materialelor până la predarea materialelor către depozitele permanente vor fi analizate ÅŸi în funcÅ£ie de rezultatele obÅ£inute în predarea ÅŸi inventarierea materialelor prelucrate, vor fi acordate finanţări pentru continuarea cercetărilor în anii următori. Termen de realizare – permanent.

            De o mare importanţă pentru decizia managerială în privinÅ£a evaluării secÅ£iei de arheologie, în perioada 2006-2008, vor fi rezultatele obÅ£inute prin colaborarea între coordonatorul secÅ£iei de arheologie ÅŸi compartimentul evidenţă informatizată, a cărui înfiinÅ£are o propunem în cadrul acestui proiect, la capitolul structura organizatorică.

 

8. Secţia de Ştiinţele Naturii

 

            ColecÅ£iile deÅ£inute de secÅ£ia de ÅŸtiinÅ£ele naturii au o valoare deosebită prin varietatea bunurilor din care sunt constituite ÅŸi prin caracterul de unicat pe care acestea o prezintă. ColecÅ£iile de peste 50.000 de piese de patrimoniu muzeal, provenind din domeniul geologiei, paleontologiei, ornitologiei, entomologiei, etc., sunt prezentate publicului prin expoziÅ£iile permanente de diorame cu flora ÅŸi fauna Banatului, mineralogie ÅŸi evoluÅ£ia omului ÅŸi a vieÅ£ii pe Pământ.

            Pentru lărgirea spectrului de acÅ£iuni ale secÅ£iei, propunem mărirea colectivului de specialitate al secÅ£iei, care în acest moment este redus la limita de funcÅ£ionare. În aceste sens, vom solicita ÅŸefului de secÅ£ie realizarea unui raport de activitate al secÅ£iei ÅŸi de fundamentare a necesarului de cadre de specialitate. Termen de realizare – 30 de zile.

            Din sondajele de opinie efectuate pe eÅŸantioane reprezenative de populaÅ£ie din TimiÅŸoara, se observă că publicul preferă, în primul rând, expoziÅ£iile de ÅŸtiinÅ£ele naturii (33,6%), celelalte secÅ£ii fiind cotate cu procentaje mult diminuate. Dealtfel, interesul pentru exponatele aparÅ£inând patrimoniului natural este relevat ÅŸi de frecvenÅ£a mare a vizitatorilor în cadrul expoziÅ£iilor de bază ale secÅ£iei, precum ÅŸi de succesul deosebit pe care îl au în TimiÅŸoara expoziÅ£iile de reptile vii, găzduite ocazional în muzeu.

            Dimensiunea educativă a expoziÅ£iilor temporare din categoria ÅŸtiinÅ£elor naturii este extrem de importantă pentru fixarea noÅ£iunilor de protejarea mediului ÅŸi în acest scop, realizarea unui parteneriat cu Insectoratul Åžcolar JudeÅ£ean pentru introducerea lecÅ£iilor deschise din curicula ÅŸcolară care să se desfăşoare în muzeu este necesar ÅŸi util.    

9. Secţia de Etnografie

 

Încă din primii ani ai existenÅ£ei Societăţii de Istorie ÅŸi Arheologie, au fost achiziÅ£ionate bunuri culturale din categoria patrimoniului etnografic. Această colecÅ£ie s-a îmbogăţit permanent, reflectând varietatea etnică ÅŸi multiculturală a Banatului.             Patrimoniul muzeal este format actualmente din peste 10.300 de piese, grupate în următoarele colecÅ£ii: ocupaÅ£ii rurale; meÅŸteÅŸuguri, unelte casnice; mobilier ţărănesc; icoane, grafică ÅŸi pictură; obiecte de cult, pictură naivă; instrumente muzicale, jucării; Å£esături ÅŸi port popular; documente, fotografii, cărÅ£i.

            Depozitele secÅ£iei sunt bine organizate, concepÅ£ia de ordonare a inventarului fiind realizată cu mai mulÅ£i ani în urmă, prin grija dr. Godea, fost ÅŸef al acestei secÅ£ii. AchiziÅ£iile de noi obiecte au respectat structura concepută iniÅ£ial, cu păstrarea locaÅ£iei bunurilor, astfel că secÅ£ia de etnografie are depozitele cele mai ordonate din muzeu.

            Din punct de vedere al încadrării cu personal de specialitate, majoritatea angajaÅ£ilor de specialitate, cu funcÅ£ii de execuÅ£ie, sunt tineri, aflaÅ£i în diferite faze de formare profesională, acoperind pe moment necesarul de personal al secÅ£iei.

            Datorită mutării în Bastion a unei secÅ£ii a Bibliotecii JudeÅ£ene, circuitul expoziÅ£ional a fost întrerupt, iar spaÅ£iul destinat expoziÅ£iilor temporare a fost  redus ÅŸi îngustat, limitându-se la un tronson de culoar, din care un perete este vitrat. Astfel, expunerea se poate realiza în bune condiÅ£ii pe un singur perete.

            Principala problemă cu care se confruntă secÅ£ia de etnografie, ca dealtfel ÅŸi celelalte secÅ£ii ale muzeului, este lipsa unui cadru constant ÅŸi dinamic de relaÅ£ionare cu publicul, atât în ceea ce priveÅŸte expoziÅ£ia permanentă, cât ÅŸi mediatizarea evenimentelor temporare ÅŸi a vernisajelor.

            Prin prezentarea făcută la capitolul destinat biroului de relaÅ£ii cu publicul, am abordat acest subiect, propunând restudierea orelor de vernisare a expoziÅ£iilor ÅŸi a cadrului de desfăşurare a acestora.

            De asemenea, ÅŸi pentru această secÅ£ie propunem ca în cadrul expoziÅ£iei permanente să se realizeze în fiecare vară o expoziÅ£ie tematică amplă, destinată expunerii pe timpul vacanÅ£ei de vară, care să beneficieze de mediatizare prealabilă intensă, cu realizarea unui catalog cel puÅ£in bilingv, în română ÅŸi o limbă de circulaÅ£ie. În cadrul acestei tematici propuse, se pot organiza ÅŸi evenimente punctuale, de genul târgurilor, a balurilor, prin colaborarea cu Muzeul Satului Bănăţean.

            În perspectivă, susÅ£inem ideea de a realiza un muzeu de etnografie ÅŸi arhitectură rurală, prin transferul secÅ£iei de etnografie în cadrul Muzeului Satului Bănăţean. Din punct de vedere al muzeografiei contemporane, pentru un oraÅŸ în expansiune, cum este TimiÅŸoara, locaÅ£ia Muzeului Satului Bănăţean nu mai poate fi considerată ca prea îndepărtată de nucleul central al oraÅŸului, iar expunerea patrimoniului muzeal etnografic în cadrul oferit de rezervaÅ£ia de arhitectură rurală este benefică pentru afluxul de vizitatori.

            În aceeaÅŸi ordine de idei, considerăm că ÅŸi colectivul de tineri muzeografi de la secÅ£ia de etnografie va da un impuls pozitiv activităţilor de cercetare ÅŸi punere în valoare a patrimoniului deÅ£inut de Muzeul Satului Bănăţean.      

 

 

 

10. Laboratorul Zonal de Restaurare-Conservare

 

Muzeul dispune în structura sa de aparatul tehnic de înaltă specializare în restaurare ÅŸi conservare prin care îÅŸi poate asigura integritatea patrimoniului muzeal. Rezultatele bune pe  care personalul le-a obÅ£inut în anii din urmă sunt o garanÅ£ie că serviciile oferite atât propriilor secÅ£ii, cât ÅŸi cele puse la dispoziÅ£ia altor instituÅ£ii deÅ£inătoare de bunuri de patrimoniu cultural ÅŸi natural pot fi continuate pentru obÅ£inerea de venituri proprii.

            SituaÅ£ia dificilă datorată transferului laboratorului zonal în sediul temporar pe care îl ocupă astăzi va necesita găsirea unei soluÅ£ii de lungă durată pentru locaÅ£ia acestui serviciu. Varianta realizării unui parteneriat cu Muzeul de Artă din TimiÅŸoara, pentru păstrarea laboratorului în sediul acestei instituÅ£ii în vederea utilizării de către ambele instituÅ£ii a serviciilor acestui compartiment de specialitate va fi avută în vedere.

            O locaÅ£ie posibilă pentru laboratorul zonal va putea fi amenajată în timp în cadrul sediului muzeului din castel, după finalizarea operaÅ£iunilor de restaurare a clădirii. Varianta amplasării laboratorului în castel va fi studiată cu ocazia realizării studiului de arhitectură destinat reconsiderării funcÅ£ionalităţilor din spaÅ£iile muzeului, pe care intenÅ£ionăm să îl solicităm în perioada 2007-2008, în funcÅ£ie de posibilităţi, pentru a fi finalizat înainte de încheierea consolidării clădirii.

11. Structura organizatorică.
Propunere de modificare a organigramei

 

Å¢inând cont de actuala structură a personalului muzeului ÅŸi de cheltuielile de personal aferente bugetului aprobat pe anul în curs, propunem următoarele modificări ale organigramei ÅŸi statului de funcÅ£ii:

1.            Schimbarea denumirii din Compartiment Tehnic în Serviciul Tehnic Administrativ ÅŸi de Urmărire a InvestiÅ£iilor.

2.            Infiinţarea unei funcţii de conducere cu specialitate tehnică, şi anume Şef Serviciu Tehnic Administrativ şi de Urmărire a Investiţiilor.

 

Această schimbare a denumirii, ÅŸi în acelaÅŸi timp crearea funcÅ£iei de conducere se impune datorită lucrărilor de reparaÅ£ii tehnice ÅŸi lucrări de consolidări diverse ce se vor desfăşura.

 

3              Schimbarea Biroului  Resurse Umane ÅŸi Administrativ în Compartiment Resurse Umane ÅŸi în acelaÅŸi timp, transferul posturilor  de Tehnician IA ÅŸi Îngrijitor I la noul Serviciu Tehnic Administrativ ÅŸi de Urmărire a InvestiÅ£iilor ÅŸi a postului de Curier I la Biroul RelaÅ£ii cu Publicul.  

4              ÎnfiinÅ£area unui nou compartiment,  denumit Compartiment Evidenţă Informatizată.

La  acest compartiment se impune crearea unui post de inspector de specialitate profil economic, care să îndrume ÅŸi să coordoneze gestiunea patrimoniului ÅŸi inventarierea acestuia, de asemenea reflectarea în contabilitate a situaÅ£iei patrimoniale. Cele 5 funcÅ£ii de referent de la resurse umane se reorganizează, ramânând 2 posturi la Compartimentul Resurse Umane, 2 posturi se transferă la Compartimentul EvidenÅ£a Informatizată, iar un post de referent cu atribuÅ£ii de caserie trece la Compartimentul Financiar Contabilitate.

5      Schimbarea denumirii din Birou RelaÅ£ii cu Publicul în Serviciul RelaÅ£ii 

        Publice, Marketing Cultural ÅŸi Organizare ExpoziÅ£ii.

 

6       Pentru a asigura o urmărire continuă a activităţii funcÅ£ionale administrative din partea directorului adjunct, acesta va avea în subordine cele două  servicii: Serviciul Tehnic Administrativ ÅŸi de Urmărire a InvestiÅ£iilor ÅŸi Serviciul RelaÅ£ii Publice, Marketing Cultural ÅŸi Organizare ExpoziÅ£ii. În acelaÅŸi timp, secÅ£iile Arheologie, Istorie, StiinÅ£ele Naturii ÅŸi Etnografie vor fi reprezentate direct prin ÅŸeful fiecărei secÅ£ii.

 

Concluzii:

Toate modificările solicitate nu aduc schimbări semnificative privind cheltuielile de personal:

- funcÅ£ie nouă de Åžef Serviciul Tehnic Administrativ ÅŸi de Urmărire a  

   InvestiÅ£iilor.

- funcţie nouă de economist la Compartiment Evidenţă Informatizată.

            - modificări de indemnizaÅ£ie de conducere (ÅŸef serviciu în loc de ÅŸef birou  la RelaÅ£ii Publice, Marketing Cultural ÅŸi Organizare ExpoziÅ£ii; se pierde indemnizaÅ£ia de ÅŸef birou resurse umane, fiind transformat în compartiment).

 

 

 

 

 

 

BIBLIOGRAFIE

 

Dragisevic Sesic Milena, Branimir Stojkovic, Cultura. Management, mediere, marketing, Ed. Fundaţia Interart Triade, Timişoara, 2002.

 

Medeleţ Florin, Toma Nicoleta, Muzeul Banatului. File de cronică, I, 1872-1918, ed. Mirton, Timişoara, 1997.

 

MedeleÅ£ Florin, În legătură cu problemele ridicate de dezvoltarea ÅŸi funcÅ£ionarea optimă a Muzeului Banatului începând cu anul 1980, mss. MBT nr. 4040/1 XII 1979.

 

Lista Monumentelor Istorice, 2004, ed. Dinamis Print, TimiÅŸoara, 2004.

 

RoÅŸiu Liliana, Amenajarea castelului Huniazilor din TimiÅŸoara ca muzeu al Banatului, în Analele Banatului, S.N., Arheologie-Istorie, VI, Ed. Mirton, TimiÅŸoara, 1998.

 

Rus Valer, Proiect managerial de dezvoltare a Muzeului Casa MureÅŸenilor BraÅŸov, www. casamuresenilor.ro.

 

Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatică, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2005.

 

Strategia culturală a judeţului Timiş, 2002-2005, Institutul Intercultural Timişoara, 2002.

 

http://www.mnir.ro – Muzeul NaÅ£ional de Istorie al României

 

www. primariatm.ro – strategia de dezvoltare. Analiza de potenÅ£ial.