Aurul si Argintul Antic al Romaniei

Titlul eveniment: "Aurul şi Argintul Antic al României”

Loc de desfasurare: Muzeul Banatului Timişoara - Bastionul Theresia, Str. Martin Luther nr.4

Perioada: 21 mai - 29 iunie 2014

>>Comunicat de presa

Miercuri, 21 mai 2014, a avut loc vernisajul expozitiei “Aurul si argintul antic al Romaniei”.

Va asteptam, la Bastionul Theresia-mansarda, sa vizitati o expozitie ce se poate vedea o data la cateva decenii.

Peste 1400 de exponate din Tezaurul Istoric al Muzeului National de Istorie si din alte 32 de muzee din tara. Expozitia va fi deschisa publicului in perioada 21 mai-29 iunie 2014.

Program de vizitare:

Marti-Duminica, intre orele 10- 18 (Ultimul acces la ora 17,30)

LunI: inchis.

Nu se asigura ghidaj, exponatele avand texte explicative.

Pretul unui bilet: 4 lei

Sub titlul generic „Aurul şi argintul antic al României”, expoziţia reuneşte piese de o valoare aparte aflate în patrimoniul a 32 de muzee din ţară, iniţiativa acestui proiect revenindu-i Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti (MNIR). Conform proiectului aprobat de Ministerul Culturii şi Patrimoniul Naţional, această expoziţie urmează să fie vernisată mai întâi la sediul MNIR şi apoi să fie itinerată prin cel puţin 12 oraşe din România. Cu ajutorul a peste 1000 de piese, fiecare cu semnificaţii şi istorie proprie, se încearcă prezentarea unei perioade desfăşurate de-a lungul mai multor milenii. În mod inevitabil schematică, întregirea imaginii face apel în egală măsură la curiozitatea şi imaginaţia fiecărui vizitator, structura expoziţiei punctând prin obiecte de o deosebită valoare istorică, estetică şi simbolică, principalele epoci începând din neo-eneolitic şi până în antichitatea târzie.

Expoziţia îşi propune să reunească piese arheologice reprezentative lucrate din aur şi argint descoperite pe teritoriul României. Unele dintre obiectele incluse în tematica acestei manifestări se află în expoziţia Tezaur Istoric a MNIR şi pot fi văzute doar la Bucureşti, altele sunt expuse în diferite muzee de istorie şi arheologie din ţară, în timp ce altele, deşi cunoscute prin publicaţii de specialitate, sunt încă păstrate în depozitele muzeelor. Valoarea unora dintre artefactele prezentate este augmentată prin faptul că provin din săpături arheologice, cunoaşterea contextului de descoperire oferind sugestii importante referitoare la contextul depunerii şi îmbogăţindu-le astfel sfera semnificaţiilor.

O expoziţie dedicată artefactelor antice din metale preţioase oferă ocazia de a admira piese în care valoarea intrinsecă a materialului se îmbină cu măiestria execuţiei evidenţiind adesea şi o mare bogăţie simbolică. Respectând o logică cronologică, aurul şi argintul pot prilejui în egală măsură o incursiune istorică, oferind o perspectivă proprie asupra succesiunii de perioade şi evenimente care a marcat devenirea acestor locuri. Acoperind o perioadă de peste 6000 mii de ani putem spune că abordarea structurează, prin combinarea unei multitudini de informaţii şi detalii, o imagine construită din perspectiva duratei lungi. Devenim astfel martorii unui proces, continuu reinventat, prin care oamenii au învăţat să controleze strălucirea aurului şi a argintului, calea atât de complicată de la idee la proiect şi apoi transpunerea acestora în concret conferind metalului mereu forme şi sensuri noi.

Relaţia dintre toate aceste ipostaze ale metalului preţios şi universul material al diferitelor epoci şi perioade istorice este surprinsă într-o anumită măsură prin redarea în integralitate, pe panouri şi în interiorul catalogului, a contextelor din care au fost selectate doar piesele din aur şi argint. Chiar dacă rămânem conştienţi de faptul că vecinătatea metalului preţios presupune implicit o selecţie din lumea de obiecte a fiecărui moment din timp, prin faţa ochilor ni se perindă totuşi o diversitate cuprinzătoare care păstrează într-o anumită măsură câte ceva din particularităţile fiecărei epoci. În egală măsură elemente suficiente pentru a putea trezi curiozitatea unora dintre noi şi pentru a putea eventual îndruma primii paşi în aprofundarea unora dintre temele abordate.

Panoramele care îşi doresc să surprindă şi să ofere o imagine a locurilor de descoperire încearcă să completeze abordarea. Uneori contribuţia omului în modificarea peisajului pare să nu fie foarte evidentă, alteori însă, dacă ţinem cont şi de faptul că unele din oraşele de astăzi suprapun aşezări antice (Constanţa, Mangalia sau Galaţi), dezvoltarea edilitară a zilelor noastre a schimbat dramatic profilul locurilor de altă dată şi imaginile documentează doar cotidianul care a declanşat descoperirea arheologică.

Prin textele introductive din catalog şi prin explicaţiile incluse în discursul expoziţional piesele din metale preţioase sunt abordate şi dintr-o perspectivă biografică încercându-se în egală măsură evidenţierea priceperii tehnologice a celor care le lucrau, caracterizarea mediului în care evoluau cei ce le înţelegeau semnificaţiile, surprinderea diferitelor contexte în care puteau fi manipulate, a sensurilor pentru care au fost create şi a celor pe care le putem descifra prin prisma contextului în care au fost depuse şi/sau descoperite. Momente disparate din trecutul unor obiecte par uneori să contureze o istorie proprie de-a lungul căreia sensurile lor au avut o dinamică proprie nefiind numai obiectul acţiunii umane ci, prin simpla existenţă, posesie, etalare sau recunoaştere contribuind adesea la structurarea realităţilor sociale.

Insignă, însemn, prestigiu, sacralitate, bogăţie sau pur şi simplu podoabă acestea sunt doar câteva dintre sensurile pe care le pot concentra piesele din metale preţioase. De-a lungul timpului, în slujba evidenţierii acestor semnificaţii a fost pusă o mare cantitate de pricepere tehnică, îndemânare şi imaginaţie care au condus şi către o mare diversitate formală. Printre artefactele prezentate există atât exemplare cu o lucrătură mai simplă, cât şi adevărate puncte de referinţă în arta metalului preţios. Figurinele antropomorfe din neo-eneolitic erau decupate dintr-o foaie metalică sau, mai târziu, unii cercei din perioada romană erau lucraţi dintr-o singură sârmă de aur meşteşugit îndoită şi răsucită. La celălalt capăt al spectrului se află piese precum diadema de la Buneşti-Avereşti în care siluetele animalelor fantastice şi formele florale elaborate se îmbinau iniţial cu accentele de culoare conferite de incrustaţiile cu email sau pastă de sticlă. În aceeaşi categorie pot fi incluse şi unele dintre piesele tezaurului de la Pietroasa, gândite să pună în valoare efectele cromatice ale combinaţiei dintre strălucirea multicoloră a pietrelor preţioase şi cea a aurului. Mărturie pentru veleităţile artistice şi îndemânarea orfevrilor de altădată, pentru complexitatea soluţiilor tehnologice folosite pot sta piesele din inventarele ansamblurilor princiare getice (Craiova, Cucuteni-Băiceni, Poiana Coţofeneşti, Agighiol sau Peretu), diversitatea şi bogăţia de forme a orfevrăriei dacice (brăţările polispiralice de aur descoperite în zona cetăţii de la Sarmizegethusa Regia sau tezaure precum cele de la Sâncrăieni, Peteni, Drăgeşti, Tăşad, Sacalasău, Rociu, Bălăneşti, etc.) şi, nu în ultimul rând, inventarele funerare şi tezaurele epocii migraţiilor sau antichităţii târzii, Apahida, Cluj-Someşeni sau Histria.

Aşa cum se poate observa, o parte importantă din expoziţie va fi formată din piese din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Românie şi în acest sens au fost selectate, printre altele, obiecte din tezaurele sau inventarele funerare de la Moigrad, Perşinari, Ostrovu Mare, Sacoşu Mare, Hinova, Cucuteni-Băiceni, Peretu, Agighiol, Craiova, Sâncrăieni, Pietroasa, Apahida, Cluj-Someşeni, Coşoveni, la acestea adăugându-se un număr de Kosoni şi câteva dintre brăţările dacice de la Sarmizegetusa.

dr. Rodica Oanţă-Marghitu, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti

Muzeul Banatului din Timişoara are deosebita onoare de a participa cu piese din colecţiile sale la proiectul expoziţional „Aurul şi argintul antic al României”, organizat sub egida Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Expoziţia va fi găzduită de instituţia noastră în Bastionul Therezia-Mansardă, în perioada ianuarie-februarie 2014, oferind astfel publicului timişorean posibilitatea de a vedea cele mai impresionante piese din aur şi argint produse de meşteri orfevrari pe teritoriul actual al României sau în alte colţuri ale Europei şi ajunse pe aceste meleaguri datorită relaţiilor pe care membrii elitei din perioadele istorice ilustrate (din mileniul VI a. Chr.  şi până în sec. VII p. Chr.) le aveau la mare distanţă.

Din patrimoniul instituţiei noastre au fost selectate cele mai relevante obiecte realizate din aur şi argint, descoperite în Banatul românesc. Cele mai vechi piese din aur din colecţiile muzeului nostru sunt inele de buclă, descoperite la Alioş (jud. Timiş), provenite din epoca bronzului, fiind rodul îndemânării meşterilor de acum trei milenii şi jumătate. Purtarea în păr a acestor inele de buclă avea rolul de a sublinia statutul social înalt al celui care le deţinea.

Amintim aici şi colierul cu pandantive din aur, decorat cu email, provenit dintr-un mormânt princiar descoperit la Sânnicolau Mare în anul 2005, datat în secolul I p. Chr. Lucrătura acestor podoabe nu este una complicată, ci dimpotrivă impresionează prin simplitate şi rafinament, dovedind iscusinţa bijutierilor din bazinul carpatic, aflaţi sub directa influenţă a maeştrilor orfevrari din regiunea nordpontică.

Din Dacia romană, de la Tibiscum (azi Jupa, jud. Caraş-Severin) provine un inel din aur masiv pe care este reprezentat un medalion oval în interiorul căruia se află două mâini încrucişate, reprezentare alegorică a Concordiei. Inelul se datează în secolele II-III p. Chr., fiind executat într-un atelier roman.

Piesele de port din argint, dintr-un mormânt descoperit în necropola de la Foeni-Cimitirul Ortodox (jud. Timiş), datat în secolele II-III p. Chr., sunt mai rudimentare ca realizare, fiind sigur produse de un meşter din lumea barbară. Deosebită prin simbolistica ei este catarama cu placă dreptunghiulară, piesă unicat, decorată cu o mască umană şi o scenă de vânătoare, redată stilizat, relevantă pentru spiritualitatea lumii căreia îi aparţinea purtătorul.

Din epoca migraţiilor (a doua treime a secolului al V-lea p. Chr.), provin piesele din argint descoperite într-un mormânt din necropola de la Timişoara-Freidorf: o pereche de cercei poliedrici, un ac de păr şi o oglindă. Asemenea obiecte se găsesc în morminte care aparţineau păturii înstărite din perioada de apogeu a imperiului hunic.

La aceste piese din metal preţios se adaugă un coif din bronz cu aplicaţii din argint, care se datează în epoca fierului (prima jumătate a sec. VI - sec. IV a. Chr.), descoperit la Găvojdia (jud. Timiş), una dintre puţinele piese de echipament militar de acest tip descoperite pe teritoriul României, produs al măiestriei meşterilor turnători în bronz şi argintari din Peninsula Balcanică.

Piesele de port şi de podoabă din aur şi argint nu aveau doar o valoare artistică sau estetică. Rolul lor nu era numai acela de a înfrumuseţa purtătorul/purtătoarea în epocile respective, ci şi unul emblematic. Purtarea unor obiecte fastuoase era un mod de etalare în faţa membrilor comunităţii a bogăţiei, dar mai ales a puterii, a rangului înalt, de către cei care au stăpânit aceste teritorii de-a lungul a şase milenii, din preistorie şi până în zorii evului mediu. 

dr. Daniela Tănase, Muzeul Banatului Timişoara

Lista imagini:

01. Tezaurul de la Perşinari, com. Văcăreşti, jud. Dâmboviţa. Perioada mijlocie a epocii bronzului; secolul al XVII-lea a. Chr. (MNIR) ; 02. Tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, com. Cucuteni, jud. Iaşi. Latène; Cultura traco-getică; secolul al IV-lea a. Chr. (MNIR) ; 03. Tezaurul de la Craiova, jud. Dolj. Latène; Cultura traco-getică; sfârşitul secolului al IV-lea a. Chr. (MNIR) ; 04.Tezaurul de la Agighiol, jud. Tulcea. Latène; Cultura traco-getică; a doua jumătatea secolului al IV-lea a. Chr. (cca. 340-330 a. Chr.) (MNIR) ; 05. Tezaurul de la Peretu, jud. Teleorman. Latène; Cultura traco-getică; Sfârşitul secolul al IV-lea şi începutul secolului al III-lea a. Chr. (MNIR) ; 06. Diademă, com. Buneşti-Avereşti, jud.Vaslui. Latène; Cultura traco-getică cu influenţe greceşti; secolele IV-III a. Chr. (MNIR) ; 07. Tezaurul de la Sarmizegethusa Regia – 1999, jud. Hunedoara. Cea de a doua epocă a fierului (Latène); Cultura dacică clasică; Atelier local de la Sarmizegetusa Regia; secolele II-I a. Chr. (MNIR) ; 08. Tezaurul de la Sâncrăieni, com. Sâncrăieni, jud. Harghita. Cultura dacică clasică; Cea de a doua jumătate a secolului I a. Chr. – prima jumătate a secolului I p. Chr. (MNIR) ; 09. Tezaurul de la Pietroasa, com. Pietroasele, jud. Buzău. Epoca migraţiilor; secolul al V-lea p. Chr. (MNIR)