![]()
|
TRACII DE NORD Expoziţia prezintă sintetic modul de locuire, îndeletnicire, viaţă social-economică a tracilor în prima jumătate a mileniului I î.Ch. Situla (găleata) de bronz de la Remetea Mare datând din veacul al X-lea î.Ch. indicând nivelul înalt de dezvoltare a meşteşugurilor în spaţiul carpato-danubiano-pontic şi întinderea legăturilor europene pe care le aveau traco-geţii. Aşezarea cercetată la Remetea Mare ce datează din veacul al X-lea î.Ch. ilustrează nivelul de viaţă economică şi spirituală ridicat al tracilor de nord în această perioadă. |
GETO-DACII Este surprinsă civilizaţia geto-dacică din secolele VIII-V î.Ch., veacuri în care se diferenţiază pregnant cu civilizaţie proprie, atestată în scrierile antice. Sunt constituite cetăţile de pământ de la Corneşti şi Herneacova. Dezvoltarea intensă a agriculturii şi creşterii animalelor este prezentată în strânsă corelare cu apariţia primelor uniuni de triburi. Dintre acestea una s-a dezvoltat la gurile Caraşului şi Nerei iar alta pe Timişul mijlociu. Se continuă prezentarea dezvoltării economice a lumii geto-dacice, subliniindu-se importanţa metalurgiei fierului, a agriculturii, a meşteşugurilor casnice, a dezvoltării modului de locuire. Este reconstituit un tronson de casă dacică din zona montană, cu inventarul specific. Materialele prezentate atestă gradul înalt de dezvoltare social-economică şi a vieţii spirituale a geto-dacilor pe parcursul întregii lor istorii. Sunt prezentate apoi structurile economice ale lumii geto-dacice, reliefându-se dezvoltarea comerţului, a transporturilor şi a schimbului monetar intern şi extern. De remarcat, pe lângă importanţa economică, valoarea spirituală a monedei prin simbolistica efigiilor monetare care circulau în lumea dacică. Pe baza răspândirii emisiunilor monetare se poate contura aria geografică a formaţiunilor social-politice care preced statul lui Burebista. Sunt expuse structurile fundamentale ale lumii geto-dacice în cristalizarea lor din vremea lui Burebista, punâdu-se accentul pe dezvoltarea marilor cetăţi şi aşezări de tip opidun. Începute în veacurile precedente şi ajunse la apogeu în secolele I î.Ch.-I d.Ch., ele au devenit în acea vreme centre economice, sociale, politice, militare şi spirituale ale Daciei, simbolizând atât forţa poporului şi statului dac întemeiat de Burebista, cât şi unitatea de civilizaţie geto-dacică. Este ilustrată viaţa spirituală a geto-dacilor şi credinţele lor, ocultaţia zamolxiană şi cultul peşterii, ritul incinerării, precum şi o sumă de alte elemente ale medicinei, magiei, muzicii şi artelor. Sunt cuprinse în această parte a expoziţiei, alături de continuitatea civilizaţiei dacice de la Burebista la Decebal, şi sfârşitul statului dac după războaiele din 86-88, 101-102, 105-106. |
![]()
| Copyright © 2008 Muzeul Banatului Timişoara |
muzeul.banatului@yahoo.com |
Copyright © 2008 Muzeul Banatului Timişoara |