Păsările Banatului, din perspectivă transfrontalieră (pagină realizată de Dušan Baiski, apărută în săptămânalul Agenda Nr.6 din 5 februarie 2005) ".... Spaţiul pe care autorii cărţii l-au studiat cuprinde în total 32 810 km2. Au fost prezentate pasările care clocesc în Banat, pasările migratoare, oaspeţii de iarnă, respectiv speciile foarte rare, cu apariţie accidentală, în ceea ce priveşte Banatul românesc, au fost descrise de către Dr. Andrei Kiss 299 de specii de păsări, din care 181 de specii clocitoare, 62 de specii migratoare, 39 de specii oaspeţi de iarna şi 20 de specii cu apariţii accidentale. În cazul Serbiei, cu 280 de specii studiate, datele au fost sintetizate de Javor Rašajki, astfel: 178 de specii clocitoare, 51 de specii migratoare, 31 de specii oaspeţi de iama şi 21 de specii cu apariţie accidentală. În cazul Ungariei, din cele 221 de specii de păsări studiate de Dr. Ferenc Kasza, au fost 103 de specii clocitoare, 88 de specii migratoare, 28 de specii oaspeţi de iarnă şi 31 de specii, ca rarităţi deosebite. .... "

Javor, Rašajski; Kiss, Andrei, Ptice Banata / Die Vögel Banats, Editura Triton din Vârşeţ, sub egida Muzeului Orăşănesc din Vârşeţ (Gradski Musej Vršac), 2003/04. Revenire în publicaţii Despre studiul în sine (pagină realizată de Dušan Baiski, apărută în săptămânalul Agenda Nr.6 din 5 februarie 2005) "Studiul acoperă nu mai puţin de aproximativ 40 000 km2, din care 21.500 km2 pentru România, 11.000 km2 pentru Serbia şi 310 km2 pentru Ungaria, respectiv teritoriul Banatului istoric cuprins între Mureş, Tisa, Dunăre şi Cerna. Hărţile folosite sunt cele UTM (Universal Transverse Mercator); caroiajele fiind de 10x10 km. Este pentru prima dată când reprezentarea păsărilor Banatului apare în caroiaje de asemenea dimensiuni. În România s-au folosit cele de 50x50 km. De asemenea s-a uzitat de taxonomia (studiul pasărilor) lui Charles Vaurie "The Birds of Palearctic Fauna", 1959-1965, London). S-au folosit simboluri desenate pentru pasări sedentare: păsări cuibătoare, păsări migratoare oaspeţi de iarnă, pasări cu apariţie rară sau accidentală. Pasările afectate la nivel european au fost semnalate cu o bulină roşie. Nu lipseşte nici desfăşurătorul pasărilor în teritoriu şi nici semnele convenţionale pentru specii, masculi, femele, adulţi, juvenili, imaturi şi pui. O parte din aceste simboluri au fost folosite de Javor Rašajski în cartea sa "Ptice Srbije" ("Pasările Serbiei"), apărută la Editura "Prometej" din Novi Sad, în 1997. În cartea "Păsările Banatului" (vom apela doar la forma românească a titlului cărţii), s-a rezolvat şi problema revizuirii, completării şi precizării unor aspecte cu privire la numărul perechilor clocitoare şi starea de conservare actuală a populaţiilor de păsări. Din lipsa unei coordonări eficiente în ceea ce priveşte aspectul financiar, dar şi redacţional, editarea fiind acoperită integral de partea sârba. "Pasările Banatului" are pe coperta I titlurile doar în sârbă şi germană. Doar pe pagina de titlu (3) apare şi titlul în limba română însă cuvântul "păsările" apare "pâsârile". Să trecem însă peste asta. În ideea ca România va găsi, de dragul Banatului, resurse financiare pentru o ediţie românească măcar la acelaşi nivel grafic şi mai bună din punct de vedere al limbii române. Ediţia sârbească are texte de apreciere în sârbă, română şi germană. Unul îi aparţine lui Gui G. Buzzard un ornitocartograf englez, o personalitate mondială în domeniu, care a apreciat preocuparea autorilor de a prezenta în acest mod păsările Banatului. Setul de fotografii aparţine lui S. Lukács, A. Kiss şi S. Kalmán. Sunt prezentate nu mai puţin de 304 de specii de păsări. Dr. A. Kiss speră ca monografia, care de data aceasta a apărut în Serbia, să se poată edita şi în România, pentru ca şi cititorul român să o poată avea în rafturile bibliotecii sale."